Dubla fertilizare si formarea semintei

Articol vizualizat de 8339 ori

        Fertilizarea plantelor cu flori este unica intrucat, spre deosebire de toate celelalte organisme, in cazul lor se realizeaza fertilizarea simultana a doua celule printr-un proces numit dubla fertilizare. Singura exceptie o constituie plantele cuprinse in genul Ephedra in cazul carora produsul celei de-a doua fertilizari isi stopeaza dezvoltarea si degenereaza.
        La angiosperme fecundatia are loc in urma polenizarii prin vant, apa sau insecte. Graunciorul de polen ajuns pe stigmat germineaza formand un tub polinic. Prin acest tub patrund cei doi nuclei spermatidici (gameti masculi), proveniti din diviziunea mitotica a nucleului generativ al graunciorului de polen.
        Un nucleu spermatidic fertilizeaza oosfera (gametul femel) si formeaza celula-ou sau zigotul. Al doilea nucleu spermatidic fertilizeaza nucleul secundar al sacului embrionar rezultand endospermul secundar sau albumenul, cu rol nutritiv pentru embrion.
        Dupa dubla fertilizare urmeaza procesele care conduc la transformarea ovulelor in seminte si a ovarului in fruct.
        Procesul de fertilizare dubla si formarea endospermului au contribuit imens la succesul ecologic al plantelor cu flori prin accelerarea cresterii si sporirea sansei de supravietuire in stadiile vulnerabile. Germinarea rapida a semintei si adaptarile au facut mai acerba competitia dintre angiosperme si gimnosperme, primele cucerind treptat majoritatea zonelor temperate si tropicale.
        Samanta reprezinta ovulul matur, fertilizat. Dupa fertilizare celulele haploide ale sacului embrionar se dezintegreaza. Integumentele ovulului se transforma intr-un invelis protector, rezistent la apa numit tegument seminal alcatuit din doua zone diferentiate testa si tegumenul. Acesta prezinta un hil ce indica locul unde, anterior, ovulul era prins cu funiculul de ovar. Microfilul ovulului apare in tegumentul seminal sub forma unui por ce permite trecerea apei in interiorul semintei pe parcursul procesului de germinare.
        Zigotul diploid va da nastere embrionului iar restul genereaza unul sau doua cotiledoane (substante de rezerva).
        In functie de numarul de cotiledoane angiospermele pot fi:
              -Monocotiledonate (samanta lor contine un singur cotiledon)
              -Dicotiledonate (samanata lor contine doua cotiledoane)
        Portiunea embrionara situata deasupra cotiledoanelor formeaza epicotilul iar cea inferioara hipocotilul. Epicotilul reprezinta un tesut meristematic, apical care genereaza tulpinita si primele frunzulite, dupa germinare. Din hipocotil se vor dezvolta, ulterior, radacinitele.
        Plantele care produc seminte, in ciclul lor de dezvoltare ontogenetica sunt denumite spermatofite. Forma semintei variaza de la o planta la alta si poate constitui, uneori, caracter de specificitate. Marimea semintei depinde de specie, de factorii de mediu din timpul formarii si in special de numarul de seminte pe care le contine fructul.
        Plantele care isi disemineaza singure semintele sunt denumite autochore, cele care disemineaza prin intermediul unor factori externi ai mediului (vant) sunt allochore, iar cele zoochore isi raspandesc semintele prin intermediul animalelor. Exista si plante hidrochore care isi raspandesc semintele prin intermediul curentilor de apa.

---

Imagini Dubla fertilizare si formarea semintei

---

Voteaza: Dubla fertilizare si formarea semintei

Comenteaza: Dubla fertilizare si formarea semintei

Articole similare :