Home  |   Plante A-Z  |   Glosar  |   Forum  |   Contact
Reproducerea sexuata la angiosperme

Articole



Galerie Foto




Parteneri

Home » Inmultirea plantelor » Reproducerea sexuata la angiosperme

Reproducerea sexuata la angiosperme

Articol vizualizat de 27886 ori

        Exista aproximativ 300 000 specii de angiosperme, raspandite pe intregul glob cu exceptia regiunilor polare. Dintre acestea majoritatea sunt autotrofe insa exista printre ele si specii parazite, semiparazite, saprofite si cu nutritie carnivora.
        Angiospermele sunt cele mai evoluate plante ce cuprind spermatofitele cu floare adevarata. Spre deosebire de gimnosperme apare cavitatea ovariana in care sunt inchise semintele provenite din ovule. Apare pentru prima data in lumea plantelor fenomenul de fecundatie dubla. Gametofitul femel se reduce extrem de mult la doar cateva celule (sacul embrionar) care asigura inmultirea sexuata.
        Cele mai multe angiosperme au flori hermafrodite adica organele reproductive femele si mascule sunt cuprinse in interiorul aceleiasi flori. Exista insa si flori unisexuate la fel ca in cazul gimnospermelor.
        Florile pot fi : solitare (cand o singura floare este asezata in varful unui ax neramificat) sau grupate in inflorescente.
        Inflorescentele pot fi de tip:
       - spicul: pe un ax lung si subtire se insera flori hermafrodite;
       - ament: pe un ax lung si subtire se insera flori unisexuate;
       - spadix: pe un ax gros se prind flori sesile;
       - racem: florile sut dispuse altern sau opus in lungul axului si au pedicelele de aceeasi lungime;
       - corimb: asemanator racemului numai ca pedicele florilor sunt inegale.
        Reproducerea sexuata a angiospermelor implica existenta unor organe de reproducere femele si mascule.
        Structura femela implicata in viata reproductiva este gineceul ce reprezinta totalitatea carpelelor dintr-o floare. Este alcatuit din trei elemente: ovar, stil si stigmat. Ovarul este largit, voluminos si se afla la baza gineceului. El contine ovulele. Stilul este o prelungire a ovarului ce face legatura cu stigmatul, partea terminala responsabila de captarea polenului.
        Androceul cuprinde totalitatea staminelor dintr-o floare si reprezinta sexul mascul. Fiecare stamina este alcatuita din filament staminal si antera, producatoare de polen.
        La angiosperme elementele florale reproductive sunt inconjurate de un invelis floral. Pentru ca fertilizarea sa aiba loc florile au evoluat continuu suferind diferite transformari morfologice. Modificarile florale se datoreaza in mare parte modului de polenizare. Astfel la florile care sunt polenizate cu ajutorul vantului, invelisurile florale sunt cu mult reduse, dezvelind elementele florale reproductive. Florile care sunt polenizate de insecte s-au adaptat puternic modificandu-si forma petalelor, culoarea si parfumul lor. Daca florile sunt mici acestea se grupeaza in inflorescente pentru a mari campul vizual. Insectele sunt astfel atrase cu usurinta, polenul este luat pe picioare si corp in cantitate mare, polenizarea prin intermediul lor devenind, astfel, mult mai eficienta si mai "economica" decat cea prin intermediul vantului.
        Felul polenizarii atrage modificari si in formarea staminelor, stilului si stigmatului. La angiosperme inchiderea carpelei la formarea ovarului a dat o serie de modificari in ceea ce priveste modul cum are loc ajungerea gametilor in sacul embrionar. Se diferentiaza un stigmat din ce in ce mai perfectionat in captarea si retinerea grauncioarelor de polen. Polenul (microsporul) ajuns pe stigmat germineaza si formeaza un tub polinic prin care patrund celule spermatice la intalnirea cu oosfera.
        Unele angiosperme se pot fertiliza pe ele insele, fenomen numit autofertilizare. Autofertilizarea este procesul prin care polenul produs de anterele unei flori fertilizeaza ovulele aceleiasi flori. Alaturi de autofertilizare mai poate apare si fertilizarea incrucisata, cand polenul produs de anterele unei flori este captat de stigmatul florii unui alt individ. In ambele cazuri are loc dubla fertilizare in urma careia ovulul fecundat se transforma in samanta. Floarea isi pierde petalele iar ovarul ce contine ovulele fecundate (semintele) evolueaza in fuct.
        La fel ca si animalele si plantele s-au transformat de-a lungul timpului adaptandu-si si perfectionandu-si strategiile de reproducere pentru a da nastere la indivizi viabili, capabili, la randul lor, de reproducere.


Imagini Reproducerea sexuata la angiosperme


La angiosperme organele reproducatoare sunt protejate de invelisul floral

Anatomia florii de trandafir

Inflorescentele maresc campul vizual pentru atragerea insectelor

Polenul se lipeste de corpul insectelor si polenizarea devine eficienta



Voteaza: Reproducerea sexuata la angiosperme


Punctaj:7.46
Voturi: 721
Vizite: 27886
                  


Comenteaza: Reproducerea sexuata la angiosperme

Nume:
*Email:
*Comentariu:

      Comentarii:

    User: Anonymous
    Data: 29-03-2009
    Comentariu: e fb

    User: irina
    Data: 14-09-2009
    Comentariu: Este un referat de nota 9,5,si e bine mi-a ajutat

    User: lady gaga
    Data: 27-01-2010
    Comentariu: f interesant


Articole similare :

Specializarile florii la angiosperme
        In esenta, floarea la angiosperme este privita ca un stem modificat, cu noduri si internoduri micsorate. Prin urmare, floarea se dezvolta pe o tulpina modificata sau in axila modificata a unei frunze. Structura unei flori include un meristem apical cu crestere limitata.
Alcatuirea florii angiospermelor. Formula florala.
        Floarea reprezinta structura reproductiva a angispermelor.
Din acest punct de vedere florile pot fi :