Scortisoara

Articol vizualizat de 29055 ori

        Scortisoara provine dintr-un arbore tropical numit Cinnamomum zeylanicum, de circa 10 metri inaltime, inclus in familia Lauraceae. Frunzele sunt ovale, lungi de 7-18 cm, iar florile aranjate in panicule au un miros specific. Fructul este o baca de culoare purpurie ce contine o singura samanta.
        Aroma puternica si gustul dulce, specific, se regasesc atat in scoarta cat si in frunze.
        Arborele de scortisoara este originar din India, Sri Lanka, Bangladesh si Nepal. In aceste zone, cultivatorii cresc arborii doar sub forma unor tufisuri, nu mai mari de 3 metri, taind periodic lastarii lemnificati pentru a stimula formarea rapida a altora.
        Scoarta indepartata este lasata la uscat pana se rasuceste si abia apoi este macinata pentru obtinerea uleiurilor ori este transformata in batoanele sau pudra de scortisoara.
        Cinnamomum zeylanicum prefera climatul tropical, umed din regiunile joase. Se spune ca numele provine din termenul arabesc de "amomon", care inseamna "puternic condimentat".
        Scortisoara a fost pretuita si utilizata intensiv inca din vechile timpuri. Egiptenii o foloseau la ritualurile de inbalsamare. Romanii obisnuiau sa arda scortisoara cu ocazia funeraliilor. Se spune ca imparatul Nero a ars rezerva de scortisoara estimata unui an, la inmormantarea sotiei sale Poppaea Sabina.
        Mai tarziu, arabii detineau monopolul in comertul cu scortisoara, conform scrierilor lui Herodot. Acesta povesteste despre usurinta cu care arabii puteau colecta bucatile de scoarta din cuibul pasarilor construit cu acestea.
        Din Arabia, scortisoara a patruns in toata Africa si mai tarziu, tot prin comert, in Europa. Astazi, sub forma de pudra sau batoane, scortisoara este folosita pretutindeni in lume pentru condimentare. Este utilizata pentru aromatizarea deserturilor (ciocolata, placinta cu mere, diverse prajituri, salate de fructe, budinca de lapte cu orez, etc), a ceaiurilor, lichiorurilor, precum si a lumanarilor si altor produse destinate aromoterapiei.
        Pe langa utilizarea ei in retetele culinare, scortisoare are si efecte terapeutice. Ceaiul de scortisoara este eficient in cazul racelilor si in unele probleme digestive precum diareea. Are un puternic efect antioxidant. Datorita proprietatilor antimicrobiene este folosita ca si conservant al unor preparate alimentare.
        Unele lucrari se refera si la efectul pe care s-ar parea ca scortisoara il are in unele cazuri de diabet nedependent de insulina, precum si la reducerea nivelului de colesterol si trigliceride din circuitul sangvin.
        Cu toate acestea, studiile efectuate pana in prezent nu recomanda utilizarea scortisoarei regulat si in nici un caz excesiv. In cazul excesului, ea poate cauza inflamatii ale limbii, gingiilor, faringelui sau esofagului. Daca este inhalata, pudra de scortisoara inflameaza mucoasa nazala. Scortisoara nu se ingera in forma sa concentrata, ca atare, ci numai ca adaos, in concentratii reduse, in diverse preparate culinare, ceaiuri sau alte bauturi.
        Ocazional, putem beneficia insa de efectele sale terapeutice, relaxandu-ne cu o budinca de orez cu scortisoara, o placinta savuroasa sau un ceai caldut si aromat de scortisoara.
        Starea noastra va fi mai buna, organismul va fi tonifiat, ne vom regasi linistea, vom deveni mai calmi si de ce nu si sarbatorile alaturi de cei dragi vor fi mai placute cand ne vom lasa invaluiti de parfum de scortisoara.

---

Imagini Scortisoara

---

Voteaza: Scortisoara

Comenteaza: Scortisoara

Articole similare :